Mirona Mitache – Redactor corespondent Bruxelles

Expoziția fotografică „RIP – a collection of photographies without you” („Odihnească-se în pace! – o colecție de fotografii fără tine”) a românului Sebastian Loghin stă sub semnul eliberării de teama de moarte și de cifra 13.

„L’harmonium, comptoir culturel”, un concept-bar situat în Uccle (una dintre cele 19 comune ale Bruxelles-ului), locație cunoscută iubitorilor de artă contemporană, a găzduit în perioada 13 aprilie – 8 mai 2016 expoziția de fotografie „RIP – a collection of photographies without you” a fotografului român Sebastian Loghin.

Dacă vizitatorii s-au aşteptat ca lucrările lui Sebastian Loghin din L’harmonium să fie cumva vizibil legate de ideea de moarte, au descoperit cu surprindere 13  fotografii ale liniștii, în care oamenii nu își au loc. Doar urma lor se simte.

Ideea a fost transpusă și în textul de prezentare a expoziției. Sebastian a folosit limba engleză pentru a ajunge la cât mai mulți dintre cei interesați.

„Încerc să mă bucur de pacea mea interioară într-un timp dincolo de mine. Când reușesc, simt nevoia să creez. Să creez simțăminte. Sentimente pe care încerc să ți le transmit prin intermediul fotografiilor mele.

Te las să fii judecătorul imaginației mele.

Aceasta e prima mea expoziție după câțiva ani în care te-am observat, te-am ascultat, ți-am citit istoria, religia, filosofia. Am ajuns să te cunosc cu bune și cu rele. Am fost ignorat de tine, agresat verbal sau chiar respectat de același tu.

În final am decis că aceasta va fi o colecție de fotografii fără tine. Am ales 13 din fotografiile mele ca să le imprim și să le încadrez în felul în care le văd eu.”

Fotografiile, redate cu o imprimantă Epson 9800 pe o hârtie Hahnemühle, au fost montate pe aluminiu. Cadrele au fost realizate manual, fiecare având dimensiuni diferite.

Sebastian spune că fotografiile expuse reprezintă succesul său în a se elibera de teama de moarte.

„În momentul în care am conștientizat că asta e cea mai mare temere a mea și am început să lucrez în sensul eliberării, inspirația a venit de la sine. Fotografiile mele sunt, cumva, un triumf asupra morții”, afirmă Sebastian Loghin.

I-a luat trei ani să pregătească expoziția, să își adune ideile și să le surprindă în lumea din jurul său. Ce îl inspiră? Răspunsul vine sincer și, poate, un pic egocentric, așa cum îi stă bine unui artist: „Eu. Sunt inspirat de mine. Eu sunt muza mea”.

Subiectele îl găsesc ele pe Sebastian, el nu le fugărește. Fotografiile sunt instantanee surprinse în plimbările sale, părți din clădiri unde se întâlnesc linii interesante sau peisaje nocturne din Bruxelles.

„Into the Sky”, fotografie din expoziţia „RIP – a collection of photographies without you” | Foto: Sebastian Loghin

„Into the Sky”, fotografie din expoziţia „RIP – a collection of photographies without you” | Foto: Sebastian Loghin

Vorbind despre orașul adoptiv, Sebastian povestește cum a început să facă fotografii.

„În 2009 am venit în Belgia. Atunci a început totul, cu un aparat foto performant, dar nu foarte. În România nu mi-aș fi permis să îl cumpăr.”

Sebastian Loghin s-a născut și a crescut în Dorohoi. În ultimii ani petrecuți în România, Sebastian a locuit în Iași, timp în care a studiat web designul.

„Aveam o mică firmă de web design și încercam să ne luptăm cu birocrația și greutățile tipice unei mici societăți ce se află la început”, povesteşte Sebastian Loghin.

 În 2009, Sebastian a emigrat în Belgia căutând acel „altceva” pe care îl caută în general cei ce emigrează. A lucrat ca graphic designer, project manager și fotograf.

Între timp, a învățat singur o mulțime de lucruri despre fotografie. A preferat să descopere aspectele tehnice pe măsură ce își dorea să obțină un efect sau altul în fortografiile sale. Și tot între timp și-a achiziționat și un aparat foto mai bun.

„Bineînțeles că pe măsură ce acumulez noi cunoștințe, cresc și problemele mele: diafragmele, trepiedele și obiectivele sunt pe lista mea de reflecții zilnice”, spune el zâmbind.

Sebastian folosește în prezent un aparat Canon, pe care nu îl consideră profesional.

„Am învățat să îl folosesc astfel încât să pot reda ceea ce vreau cu el. Cât despre tehnică, cred că asta e tehnica mea, înțeleg limitele aparatului meu și încerc să i le compensez cu expuneri, diafragme, ISO ca să ajung unde vreau.”

Expoziția „Odihnească-se în pace!…”, prima din cariera sa de artist, a stat sub semnul 13: a cuprins 13 exponate, fiecare făcând parte dintr-un tiraj de 13 exemplare, iar vernisajul a avut loc în data de 13 aprilie. Care este legătura dintre cifra fatidică 13 şi susținuta „eliberare de teama de moarte”?

„Păi tocmai asta e ideea. Nu îmi mai e teamă de moarte, deci 13 nu mai înseamnă nimic pentru mine”, spune fotograful român.

În tradiția creștină, cifra 13 este asociată cu ghinion și moarte. La Cina cea de taină au fost 13 participanți (inițial au fost invitați cei 12 apostoli, dar lor li s-a alăturat Iuda), Cavalerii Templieri au fost arestați într-o zi de 13 a anului 1307. Mai mult, în Kabala și Tarot cifra 13 reprezintă moartea.

„Obsesia” non-temerii merge și mai departe. Expoziția s-a dorit a fi prima dintr-un șir de 13. De fapt, după cum spune chiar el, a fost prima din doar 13 pe care are de gând să le facă în viața sa.

Următoarea expoziţie va avea loc „cam peste trei ani”, potrivit artistului. Sebastian spune că vrea să ia o pauză de la fotografie și să se dedice mai mult familiei sale.

„Momentan mă ocup doar de câteva proiecte întrucât fiica mea beneficiază de tot timpul pe care i-l pot acorda”.

Ce urmărește Sebastian Loghin prin aceste expoziții? Cu siguranță nu să reinventeze arta fotografică sau anumite concepte.

„E fotografie contemporană. Unul din scopurile acestei arte este de îi face pe oameni să gândească și să reflecteze la viețile lor”.

În finalul întrevederii, Sebastian a împărtăşit un ultim gând.

„Știi ce mă frapează la moartea asta?! Faptul că toți îi urează mortului să se odihnească în pace. De ce nu am putea să ne odihnim în pace fiind în viață?!”

Sebastian Loghin a participat la diverse competiții bruxelleze de fotografie organizate în ultimii doi ani. Lucrările sale au fost apreciate și premiate, atât de către jurii, cât și de către public.

Prima participare într-o expoziție colectivă a înregistrat-o în 2013, când fotografia sa „Skin. Soul. Love. Peace” a fost pe simezele unei prestigioase galerii de artă din Bruxelles.


Acest interviu a fost realizat în exclusivitate pentru website-ul revistaparagraf.com. Articolul aparține Revistei Paragraf și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

Dacă v-a plăcut acest articol, puteţi susţine Revista Paragraf:




 

Publicat de Mirona Mitache

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.