CALEIDOSCOP

Oana Boca Stănescu: Fiecare carte reprezintă un brand în sine

În urmă cu aproape două săptămâni a avut loc, la București, prima conferință națională dedicată profesioniștilor în comunicare din editurile românești, un proiect inițiat de agenția Headsome Communication, specializată în dezvoltarea de proiecte dedicate sferei culturii scrise.

Reprezentanți ai departamentelor de comunicare din editurile românești, dar și profesioniști din domenii conexe publishing-ului de carte autohton, au avut prilejul să prezinte modul în care își promovează cărțile, să discute punctual despre provocările și dificultățile cu care se confruntă și, nu în ultimul rând, să încerce să găsească soluții comune pentru a atrage mai mulți cititori.

„Promovarea ideală ar trebui să însemne o bună cunoaștere a titlului pe care vrem să îl facem cunoscut: care este publicul său țintă principal, care este publicul țintă secundar și cu ce eforturi ajungem la el. Unele cărți au un potențial neexploatat, la fel cum altele au parte de ambiția nerealistă a unui om de comunicare prea entuziast, care ar vrea să transforme un titlu de nișă într-un bestseller internațional”, a afirmat Oana Boca Stănescu, manager cultural și fondatoare a Headsome Communication, într-un interviu în exclusivitate pentru Revista Paragraf, pe marginea evenimentului menționat.

***

Încep cu două întrebări puțin mai filosofice, inspirate de Roata plăcerilor a lui Valeriu Gherghel. De ce ar trebui să citim cărți? Și ce fel de cărți ar trebui să citim?

Oana Boca Stănescu: În opinia mea, cuvîntul „carte” ar putea să stea alături de verbul „a trebui” doar atunci cînd o situație de viață ne forțează să ne apropiem de un anumit volum (examene și alte constrîngeri). Altminteri, nimeni nu este obligat să citească. „Lectura este o formă de fericire, dar nu poți obliga pe nimeni să fie fericit”, ca să reiau aici un citat din Jorge Luis Borges.

Există nenumărate studii neurologice sau psiho-pedagogice (cercetări care par să fi explodat mai ales de cînd ne bîntuie teama că digitalul ar putea să preia frîiele entertainment-ului mondial) care povestesc în detaliu despre beneficiile pe care le aduce lectura, nu are sens să le reiau aici. Iubirea pentru lectură, însă, nu se dovedește științific, ci se cultivă, fie că cel care transmite această pasiune unui om aflat în formare este părintele, dascălul sau pur și simplu o persoană în care cel mic are încredere. Odată cultivată această pasiune, fiecare va ști să aleagă ușor cărțile care i se potrivesc, în funcție de nivelul de educație, structura sa interioară, etapa de viață pe care o parcurge sau pur și simplu capriciile de moment.

Care ar trebui să fie criteriile de selecție ale unui cumpărător de cărți ocazional, care vrea să achiziționeze ceva (nu știe ce anume), dar care odată intrat într-o librărie se simte asaltat de noile apariții editoriale? Ce ar trebui să-i ghideze pe cititorii obișnuiți, astfel încât să nu facă achiziții din impuls pe care le-ar putea regreta ulterior?

Oana Boca Stănescu: Bine ar fi să se simtă asaltat… din păcate, în ultima vreme, în multe librării cartea cedează tot mai mult din rafturi altor produse „conexe”… Revenind, însă, la întrebare, dacă mergi într-o librărie fără să știi ce cauți, va trebui să îți asumi această „aventură” și să cumperi din impuls, ghidîndu-te după titlu, imaginea / textul de copertă sau – cei mai exigenți – după cît de bine pare să fie redactat acel volum. În cazuri rare și fericite, te poți sfătui cu librarul. Spre norocul nostru, pînă să ajungem să facem experimente de lectură într-o librărie, avem zeci de șanse de a ne informa în mediul digital cu privire la noutățile editoriale, cărțile-vedetă sau cărțile-dezamăgire ale momentului: de pe site-urile nenumăratelor reviste de specialitate străine, ale puținelor reviste autohtone, din discuțiile de pe cluburile de lectură online, bloguri sau recomandările diverșilor „trendsetteri”.

Se vorbește mult despre promovare. Deși este greu de generalizat, poate fi găsit un numitor comun al promovării de carte din România? Este prea tradiționalistă, agresivă (sau nu?), eficientă (sau nu?)

Oana Boca Stănescu: În cel mai recent număr al unui cunoscut săptămînal cultural, am pregătit un dosar post-conferință, dedicat oamenilor de comunicare din edituri. I-am întrebat care este cea mai mare provocare cu care se confruntă si, dincolo de mici amănunte, cea mai mare problemă pare să vină dinspre lipsa bugetelor de marketing, pe fundalul gri al celorlalte mult-discutate probleme structurale ale pieței de carte autohtone.

Pentru o editură care scoate multe titluri noi – zeci sau chiar sute pe an – cum ar trebui să se deruleze promovarea ideală, care să nu agreseze sau să sufoce posibilul cumpărător, să obțină rezultate optime? Ați opta pentru o promovare în bloc, titlu cu titlu, locomotivă…?

Oana Boca Stănescu: Oricît ar încerca diverși creativi ambițioși să ne convingă că produsul carte este unul ca oricare altul, eu și alți „inițiați” știm că nu este așa. Cartea este un produs special, deoarece fiecare titlu reprezintă un brand în sine, iar asta înseamnă o fragmentare fantastică a bugetelor și a eforturilor.

Promovarea ideală ar trebui să însemne o bună cunoaștere a titlului pe care vrem să îl facem cunoscut: care este publicul său țintă principal, care este publicul țintă secundar și cu ce eforturi ajungem la el. Unele cărți au un potențial neexploatat, la fel cum altele au parte de ambiția nerealistă a unui om de comunicare prea entuziast, care ar vrea să transforme un titlu de nișă într-un bestseller internațional. Ca un răspuns simplificat, eu aș opta pentru o bună documentare, un plan eficient de promovare, creativitate și simț al măsurii.

Oana Boca Stănescu, la Festivalul International de Literatură de la Bucuresti (FILB) | Credit foto: Arhivă personală OBS

Oana Boca Stănescu, la Festivalul International de Literatură de la Bucuresti (FILB) | Credit foto: Arhivă personală OBS

Tot vorbind despre promovare. Credeți că o marketizare mai eficientă a cărților ar reuși să scoată mai mulți bani din buzunarul unui cititor cu obișnuințe de achiziție, dar cu o putere de cumpărare redusă?

Oana Boca Stănescu: Marketingul fără distribuție nu va scoate foarte mulți bani din buzunarul potențialilor cumpărători. Iar în România, problema distribuției este una cronică.

În plus, povestea aceasta cu puterea de cumpărare redusă a cititorilor și prețul prea mare al cărților este un „refren” pe care, poate, îl auzim nesănătos de des. Da, sigur, cărțile nu sînt atît de ieftine pe cît ne-am dori, pentru că tirajele, în România, sînt mult prea mici, însă ați socotit vreodată cît costă alte tipuri de activități de petrecere a timpului liber? Uneori, nu prețul ridicat îi ține pe oameni departe de cărți…

Creșterea numărului de cititori de carte presupune o schimbare de mentalitate la nivel național, un proces formativ de lungă durată, care să înceapă încă de pe băncile școlii. Există programe speciale pe care ar putea să le implementeze statul (și nu o face), inițiative ale editurilor private încă nepuse în practică?

Oana Boca Stănescu: Așa-zisul „An al Cărții” ar fi putut fi o astfel de ocazie, dacă proiectul ar fi fost pregătit temeinic, preț de cîțiva ani, de o echipă de profesioniști și ar fi însemnat o sumă de proiecte naționale de impact. În lipsa acestui plan, Anul Cărții riscă să rămînă o idee simpatică, preluată entuziast de presă și atît. Dar, sigur, după Centenar, avem ceva „antrenament” la trecut cu bine peste ratarea unor ocazii cu potențial…

Aș vrea să facem o diferență între interesul de business al editurilor (creșterea vânzarilor) și interesul public de creștere a numărului de cititori de carte. Întrevedeți o soluție pentru a crește gradul de interes livresc în rândul celor care nu citesc, dar care nici nu-și pot permite să cumpere cărți  – mă refer cu precădere la orașele de provincie și zona rurală?

Oana Boca Stănescu: O creștere structurală a numărului de cititori poate să se producă numai la întîlnirea dintre public și privat, educație și cultură și cu mult accent pus pe descentralizare. Și, desigur, aș adăuga la asta și prezența simțului civic, dacă ne pasă de profilul uman și intelectual al celor care ne vor plăti pensiile.

Cît privește interesul de business al editorilor, pe fundalul „cărțile-sînt-prea-scumpe” și în lipsa creșterii puterii de cumpărare a publicului, ne alegem doar cu o disponibilitate redusă de a experimenta din partea marei mase a cititorilor, care va dori „să meargă la sigur” și va cumpăra cărțile-vedetă ale momentului și atît. Din păcate, un cititor care merge la sigur înseamnă un editor care va dori să facă același lucru, iar pentru literatură asta este un fel de moarte.

Ce așteptări ați avut de la această conferință? Și care a fost cel mai mare câștig în urma ei?

Oana Boca Stănescu: Cea mai mare dorință a noastră a fost să stîrnim interesul profesioniștilor care fac partea de comunicare pentru carte în edituri, să îi convingem să ia parte la eveniment. Iar asta s-a întîmplat: cu mici excepții, oamenii de comunicare din edituri au fost acolo. Putem să considerăm întîlnirea lor momentul 0, dinspre care putem, dacă găsim energia necesară, să creionăm proiecte viitoare comune.

Din contabilizarea răspunsurilor oferite de participanți, prin chestionarele de la finalul evenimentului, am descoperit că pe comunicatorii din editurile autohtone îi interesează să afle mai multe despre campaniile din sfera social media – cumva normal, avînd în vedere că digitalul a năvălit peste ei fără să le fi dat răgazul să învețe așezat mai multe despre specificul noului mediu: au deprins digitalul, ca multe altele, din mers. La fel de interesați au fost să afle mai multe noutăți și despre campaniile de promovare desfășurate de editurile independente. Și, desigur, toată lumea și-ar dori să avem, pe viitor, oaspeți din străinătate în lista invitaților. Urmează, cum spuneam, să ne organizăm, acum că avem o bază de date, și să mai plănuim ceva pentru Bookfest 2019.

* Conferinţa naţională dedicată profesioniștilor în comunicare din editurile românești a avut loc în 17 ianuarie și a fost găzduită de Salonul de Carte „Luceafărul“ din București. Evenimentul a fost susținut de Asociația Editorilor din România și Compania de Librării București, cu sprijinul Ministerului Culturii și Identității Naționale.

Acest interviu a fost realizat în exclusivitate pentru website-ul revistaparagraf.com. Articolul aparține Revistei Paragraf și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

SUSŢINEŢI REVISTA PARAGRAF

Share on facebook
Facebook
Share on twitter
Twitter
Share on linkedin
LinkedIn
Share on email
Email
Share on print
Print

comentarii:

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.