Saviana Stănescu (n. 1967, București) a fost în studenție membră a cenaclului „Universitas” condus de Mircea Martin, spațiu în care a prins contur între 1983 și 1990 promoția (sau generația) 90. S. Stănescu debutează deodată cu Ioan Es. Pop, Ionel Ciupureanu, Dumitru Crudu, Andrei Bodiu și Caius Dobrescu, în 1994, cu volumul de poezie Amor pe sârmă ghimpată. Au urmat în scurt timp Sfaturi pentru gospodine și muze (1996) și Proscrisa – poem scenic (1997), care au impus-o ca pe una dintre cele mai remarcabile prezențe din poezia românească a deceniului zece, Alexandru Condeescu notând „impulsul spre autenticitatea fără limite”, iar Dan-Silviu Boerescu subliniind că „Saviana Stănescu este poeta care desfiinţează (…) definitiv mitul «poeziei feminine», atât de persistent în lirică din anii ‘60 până azi.”

Anticipând, alături de alte câteva remarcabile poete ale promoției sale (în primul rând Rodica Draghincescu), o direcție care va câștiga teren și va deveni (grație unor autoare ca Elena Vlădăreanu, Miruna Vlada sau Medeea Iancu) una dintre cele mai vizibile orientări din poezia de la începutul secolului XXI, Saviana Stănescu se deplasează către dramaturgie: Apocalipsa gonflabilă (semnată cu pseudonim masculin) primește premiul UNITER în 2000, iar un an mai târziu are o bursă la New York, unde se decide să rămână, devenind dramaturg de limbă engleză. Anterior publicase volumul de teatru Black Milk, într-o ediție bilingvă română-engleză, iar în Statele Unite piesele sale (“Bucharest Underground”, “White Embers”, “Waxing West“, “Aliens with Extraordinary Skills”, “Suspendida”, “YokastaS Redux”, “Final Countdown”, “Ants”, “For a Barbarian Woman”, “Aurolac Blues”) sunt bine primite, jucate și premiate. Îi apar volumele de poezie Diary of a Clone (2003) și Google Me! (2006), iar în românește antologiile Proscrisa (2010) și cântând ei construiau o cușcă (2017).

Strict contemporană (și perfect sincronizată) cu poete americane ale generației sale precum Denise Duhamel, Ruth L. Schwartz sau Claudia Rankine, Saviana Stănescu emigrează, la fel ca alte poete 90-iste (Ramona Fotiade în Marea Britanie, Rodica Draghincescu în Franța, Eliza Macadan în Italia, Diana Manole în Canada), dar se reîntoarce periodic și nu ar fi de mirare ca, după ultima sa incursiune (a avut la sfârșitul lui 2019 o bursă de un semestru în București, al cărei rezultat a fost Proiectul Revoluția, piesă prezentată la ARCUB în cadrul unui proiect curatoriat de Cristina Modreanu), să citim curând un nou volum scris în românește.

În prezent, predă scriere dramatică la Ithaca College, după opt ani în care a fost profesor la NYU Tisch School of the Arts.


povestiți-mi
cum v-a mușcat de tâmplă secționând
ultima voastră mare idee
cum a făcut scară din părul
de pe pieptul vostru
și cum s-a urcat până la gât adăpostindu-se
de ploaia
remușcărilor voastre cu gust
de carne de iepure
istovit hăituit alergat de
vânători
cum a fost
în buricul meu iubite ți-ai găsit
vorba aia uitată când
mi-ai văruit ultima dată pereții
cu sărutările tale
povestiți-mi
cum ați cules-o într-o zi
și-ați presat-o
între coapsele ultimei voastre
amante
cum ea s-a opintit și voi
ați expus-o în ierbarul
școlii
ca un exemplar rar pe cale
de dispariție

din Proscrisa (1997)

Saviana Stănescu | Credit foto: Jody Christopherson


Acest material a fost realizat în exclusivitate pentru website-ul revistaparagraf.com. Articolul aparține Revistei Paragraf și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
Claudiu Komartin
Este redactor-șef al revistei „Poesis internațional” (din 2010) și al Casei de editură Max Blecher (2010) și vicepreședinte al PEN România (2019). A publicat șase volume de poezie (primul – „Păpușarul și alte insomnii” – în 2003, iar cel mai recent, antologia „Maeștrii unei arte muribunde. Poeme alese 2010-2017”, în 2017, reeditată un an mai târziu) și a tradus șase cărți de proză și patru de poezie (Kurt Vonnegut, JMG Le Clézio, Tahar Ben Jelloun, Philippe Claudel, Gheorghi Gospodinov, Gökçenur Ç. ș.a.). Ediții ale cărților sale au apărut în traducere în Austria (2012), Serbia (2015), Turcia (2015) și Bulgaria (2017). A editat și îngrijit mai multe antologii de poezie recentă și contemporană (generația războiului, Vasile Petre Fati, Andrei Bodiu, Constantin Abăluță).